Din practica meloterapeutică

După cum ți-am prezentat și în articolele anterioare, abordările meloterapeutice s-au dezvoltat din școli de gândire psihologice: unele își au originea în abordarea psihanalitică, altele în cea umanistă, iar altele au o orientare behavioristă, ceea ce determină o varietate extrem de largă a metodelor practice de aplicație: improvizație, recepție, compoziție, practică, combinație cu alte arte.

Dacă muzica este utilizată în scop terapeutic, este important să fie definite și condițiile necesare pentru ca această intervenție să fie eficientă: compoziția acesteia, căile de obținere a efectului terapeutic, când poate fi utilizată și de către cine. În ședințele de meloterapie se utilizează frecvent muzica de alt tip decât cea clasică, deoarece interesul se deplasează pe acel gen de muzică ce este mai apropiat de interesele și preferințele persoanei care vine în consiliere, care exprimă cu o mai mare acuratețe dezechilibrul său decât folosirea unui gen muzical care să devină un antidot emoțional.

Voi prezenta mai jos câteva cazuri din ședințele de consiliere unde am aplicat și meloterapia. Din motive de confidențialitate, datele de identificare ale persoanelor din practica meloterapeutică nu sunt cele reale.

• B.D. are 38 de ani și a trecut printr-o operație de histerectomie. Este căsătorită, dar nu are copii. Are o impresie proastă despre sine însăși și are dificultăți să se regăsească în corpul ei după operația suferită. Ascultă cu plăcere muzică pop, respingând muzica hip-hop. Această informație coroborată cu datele anamnezice îmi oferă posibilitatea de a puncta o serie de caracteristici ale personalității clientei și anume: acceptare de sine, toleranță și independență scăzută, flexibilitate joasă, temperament creativ scăzut, ostilitate crescută, însă și o empatie ridicată.
  B. participă la ședințe de consiliere meloterapeutică în care se realizează și elemente de euritmie. Astfel, realizează o serie de activități ritmice și de mișcare, începând cu găsirea propriului ritm al mersului și continuând cu mișcări improvizate, care să exprime muzica pe care o audiază.
  La una din ședințele de consiliere, i-am propus spre audiere și ulterior exprimare muzicală prin mișcare două piese muzicale în scopul stimulării și energizării organismului, precum și a calmării durerii fizice și sufletești.
  Prima dintre piesele selectate este ”Don`t Speak” a trupei No Doubt, iar cea de a doua poartă titlul „Iris”, a celor de la Goo Goo Dolls. Mesajul acestor melodii este o radigrafiere a experienței traumatice prin carea trecut clienta, dar și o metodă eficientă de motivare și susținere în depășirea stării de depresie și victimizare în care se afla la momentul respectiv. Astfel, am încurajat-o să își găsească în interior resursele necesare pentru a trece la o altă etapă a existenței sale, de a-și redescoperi, afirma și integra sensul propriei vieți.
  Cele două melodii au o încărcătură emoționale ridicată, ritmul fiind într-un crescendo progresiv, calmant spre final, după atingerea unui punct culminant, însă cu un mesaj pozitiv.
  Am încurajat-o pe B. să țină un jurnal zilnic al experiențelor sale, pe care să le discutăm la întâlnirile de meloterapie.

• S. D. are 10 ani și prezintă deficiențe în limbaj, având dificultăți în exprimarea gândurilor ei prin cuvinte.
  La cererea părinților săi, participă la ședințe de meloterapie. În cadrul acestora, am rugat-o pe S. să pronunțe un cuvânt sau o melodie pe care să o lege logic de o melodie cunoscută. Cântecul ales a fost fost ”In căsuţa din pădure” .
  După ce a reuşit să facă acest lucru, am rugat-o pe S. să compună un vers nou pentru acelaşi cântec, în timp ce îi arătam o reprezentare vizuală a ritmului. Fraza propusă a fost integrată în cântec. După ce a fost posibil şi acest lucru, repertoriul a fost extins cu un nou cîntec, de data aceasta unui mai ritmat şi mai vesel şi anume ”O portocală”, la care prin exerciţiu. S. a fost capabilă să aducă noi cuvinte şi fraze, potrivite cu contextul.
  Muzica reprezintă pentru copii o experienţă îmbucurătoare, iar prin integrarea factorilor emoţionali, fizici şi intelectuali ei pot ajunge să se înţeleagă pe ei înşişi mai bine şi de asemenea, să înveţe să-i înţeleagă pe cei din jurul lor.

• N. L. are 42 de ani, este căsătorit, are doi copii şi are o funcţie de răspundere în organizaţia din care face parte, care presupune deplasări frecvente, contactul cu persoane diverse şi vorbitul în public, adeseori în faţa unui auditoriu pe care nu îl cunoaşte în prealabil.
  De câteva luni semnalează o stare de iritabilitate crescută, oboseală permanentă, insomnii, anxietate legată de contactul cu persoane necunoscute şi teama înainte de a vorbi în public.
  Şedinţele de meloterapie au ca obiectiv imediat depăşirea stării de criză, calmare fizică şi nervoasă, precum şi restabilirea echilibrului emoţional.
  Fiind un meloman şi un amator de muzică clasică, i-am propus spre audiţie în cadrul şedinţelor de meloterapie două lucrări clasice ”Oda bucuriei” de Ludwig van Beethoven pentru calmarea stării de agitaţie şi ”Ave Maria” de Franz Schubert pentru relaxare şi tratarea insomniei.
  Am observat încă din primele minute de audiţie modificarea posturii corporale a lui N., manifestată prin detesionare musculară, destinderea muşhilor faciali şi experimentarea stării de relaxare însoţită de notele muzicale calmante şi liniştitoare.
  I-am recomandat ca prim pas în procesul consiliativ pe care îl parcurgem audierea înaite de somnul de seară a acestor piese muzicale, act însoţit şi de o serie de exerciţii de respiraţie şi relaxare menite să diminueze efectele oboselii şi stresului acumulate pe parcursul zilei.

Te invit să afli mai multe citind și celelalte articole pe această temă.

Psiholog Alina Moldovan